
Elena Călugăru Baciu - poetă, prozatoare, jurnalistă, exprimată în mediul tradiţiei şi al cultului străvechimii
Elena Călugăru Baciu is born in Bucharest Romania, on 14th January in 1943. She gratuated from Faculty of Romanian Literature in Bucharest in 1972 and in
1982 the Faculty of Romanian-English literature in Iasi at "Alexandru loan Cuza" University. She made her debut with "The livig memory In", Amurg Sentimental/in Sentimental Amurg review, 'no.9 (17) September, 1996.

Elena Călugăru Baciu |
|
Some of Elena's published literature:
-
Gràdinile lui Sebastian /Sebastian's Gardens, short prose, 1999;
-
Din nou Cain/Cain again, novel, 1999;
-
Glose, poems, 2000;
-
Din nou Cain/Cain again, novel, Ed.II 2003;
-
Jocul Țipătului /The Play of Yell, short prose, 2004;
-
Poezii/Poems, translation made by the autbor 2004;
-
Gràdinile lui Sebastian/Sebastian's Gardens, short prose,
Ed.11,2004;
-
Aripa Frântă/The Broken Wing, novel, 2004;
-
Am fost In tara cu fagi/I Was in the Country with Beeches,2005;
-
Seeker by word, the author antology 2006; translation by the author;
-
Povetile Elenei, 2006 Elena's stories,2006, translation by the author;
-
Aripà frântà/The broken wing. Ed.II 2007;
-
Cuvânt cätre stele, prose,2007; The word to the stars;
-
In càutarea comorii, prozä;2008 /In pursuit of th treasure, prose, 2008;
-
Tie, omule/To you, the man, 2009;
-
Pescuitorul de cuvinte / The fisher of words, 2009
-
English for nursing, handbook, 2009.
|
 |
|
Collective antologies:
-
Pai prin catedrale - Ce doanint frumoasA este viata 1998;
-
Linia de plutire, 1998;
-
Din lumea lui Don Quijote, 1998;
-
Animascopii, 1999;
-
Lumini càtre Eminescu 2000, In colaborare Cu poeta loana Nuçu Piersici. Lights to Eminescu 2000 in collaboration with the lady-poet, loana Nuçu Piersicä. Elena Càlugäru-Baciu a primit
pentru această lucrare "Trofeul Eminescu" oferit deTeatrul de Teatrul de varä Mihai Eminescu, sectorul 2.
For this work Elena Calugaru Baciu received "the Eminescu trophy"offered by the Summer Theatre called Mihai Eminescu, too, 2 Sector.
-
Din crugul stelelor, 2003.
-
Sentimentali prin metafore, 2003
- Vioara din mijlocul padurii, 2004
- Clipe de tainà, 2004
Since 1999 Elena Calugaru Baciu has been an editor at reviw"Amurg Sentimental'' (Sentimental Twilight) Bucharest. Also she collaborated at" Clipa! Instant" (Los Angelos-California), Lininà linà/Gracious light (New York), Viata Crestină/The Christian Life (Los Angeles). |
The 8 number of The Liberary of the Sentimental Literature 2004, presented exclusevly the launch of the novel "The broken wing". E.C. Baciu is mentioned in dictionries ,,Romanian personalities and their deeds, 1950-2000: Enciclopedy of the Romanian personalities, Hubner's who is who 2008. E.C. Baciu has participated in "Gaudearnus Book Fairs" since 2006 and in 2007 in Sibiu Book Fair, too as a part of " Julia Hadeu Association-UNESCO".
Some translations:
-
Nicolae Tache-The Legend of The Little Butterfly,
-
Fiorentin Smarandache-Emigrant at Endless;
-
Amalia Calm: - Destinies; - Dictation;
- The Childhood Citadel
-
Maia Cristea Vieru - Poems
-
Artur Silvester - Perpetuum mobile
and so on...
"Proză scurtă din lumea văzută si nevàzută"
Elena, voința de a reconstrui lumea secretă
Volumul creat de doamna Elena Baciu are un titlul simbolic: "Proză scurtă din lumea văzută si nevăzută". Voi încerca să sugerez că naratiunea aceasta reprezintă o formă de implorare de a situa fiinta autoarei în vechea si eterna lume misterioasă a strămșilor benefici, oameni cântonați in ritualul tainic al continuitatii între lumea plantelor, a animalelor ș al străvechilor obiceiuri.

|
|
Pornesc analiza de la numele scriitoarei; aceasta se numete Elena, cu trimitere directă către etimologia mitologica a unei simbolice feminități, ce a deschis calea estetică a elenilor – si Baciu, termen clar, care sugerează pastoritul (in epoca internetului pastoritul, estetic arată că autoarea are multe volume / oi) și că, indiferent de aripile frânte, sau nu, adevăratul cioban al cuvintelor / versuri si proze / crescute în pământ românesc, pot fi numite de către un comentator, drept forme emigrante către infinit. Uneori textele devin povestiri, traduse in multe alte limbi ale fiintei umane.
Toate calitatile secrete demonstrează că autoarea, Elena Baciu Calugăru caută să descopere, in ce măsură un Baci a devenit - sau rămâne si Calugar - paznic al termenilor dragi din limba română, pe care ea ii răsfiră pe multe continente.
"Pescuind" cuvinte; autoareă afirma, intr-o notă/ subtitlu: "să pornim în urmărirea" acestora, ori "să fim lumină".
De aceea ma voi referi la numele personajelor din creatia sa, adresate clar In titlul "Tie, omule", lectorilor, întrucât simbolismul numirii, un vechi limbaj catalizator universal, relevă complicate meandre ale nevoii doamnei Baciu de a se manifesta prin scriere, prin precepte și credinte, sugerate de titlurile semnificative ale crețiilor, ascunse în peșteri, comori, descoperite si în "Grădinile lui Sebastian", texte, care împărtaesc informaii și stârnesc emotii, mult mai puternice decât un întreg dosar: Scrierea a devenit pentru autoare, o formă internațională de comunicare, imaginar, ce trece dincolo de barierele de limbă, istorie, nationalitate, cultură si religie... (apasă aici pentru a citi întregul articol).
|
Elena Calugăru-Baciu - Poezii-Poeme
În zilele noastre poezia este din ce in ce mai putin cerută. Iată de ce tot mai puține poezii se tipăresc pentru a apărea in librării fără a mai aminti traducerile de poezie care solicită măiestria traducătorilor care trebuie să fie în același timp și buni poeti ca să redea nu numai conținutul de idei, ci si imagistica poetică, ritmul si rima. De aceea apariția unui poet sau poetă este oarecurn o ,,pasăre rară" care este apreciat(ă) de oameni de litere.
 |
|
Poețiii au limbajul lor propriu și uneori la uneori poeti ai nevoie de spiritul pătrunderii în Împăărătia poetică cum este cazul poeziei simboliste sau acela al monologului interior al lui Robert Browning.
În acest context apariția poetei Elena Călugăru-Baciu este un eveniment special in lumea literelor. Domnia sa si-a început căriera scriitoricească scriind proză, dar poezia sa reprezintă ceva special. Creația sa poetică e plină de lirism și sensibilitate. În afara poeziilor cu o structură clasică poeta folosete surse de inspiraie folclorică ca în poezia ,,Comuniune", motive populare ca in ,,De Sánziene" precum si personaje cum sunt Făt-Frurnos sau Ileana Cosânzeana, personaje ca Prometeu sau Atena. Poezia sa este pătrunsă de elernente spirituale de la lisus, Atotputernicul, Boboteaza, Duhul Sfânt în poeziiie Rugăciuni, lertare, De Bobotează etc., toate pe fundaluI naturii dela corpurile cereti, soarele, stelele, la nori, muguri, iarbă, nuferi, crini, sălcii.
Merită sa fie amintit omagiul adus celui mai mare poet roman Mihai Eminescu în poezia,, Lui Eminescu".
Poeziile nu ar fi ele însele operele creației artistice dacă nu as adăuga valoarea măiestriei artistice, poeta folosind un limbaj poetic plin de imagini cum stint: ,,roua cea înmiresmată", ,,O moleculă cristalină/În mâlul galben se alină”…, chiar numbușii și soarele fiindu-i concurenii", ,,Vistula cară-n altare/Apă clara, apă sfântă". Poeziile Elenei Călugăru-Baciu sunt atragatoare, usor de citit indemnându-ne la meditație. Iată de ce sugerez tuturor care tânjesc după o oază de pace să-i citească poemele.
Prof Nicoară Gălăseanu |
Poeta si scriitoarea Elena Călugăru Baciu
Oaspete de onoare a Bisericii “Sfânta Treime”, California
Prolifica autoare de proză scurtă (romane) şi simtite versuri, poetesa si scriitoarea Elena Călugăru Baciu, se află în vizită, în California, în perioada 10 Martie-5 Aprilie 2004.
In postfata dedicatd volumulul “GLOSE", Prof. universitar dr.Valeriu Filimon spune următoarele: “Poezia Elenei Călugăru Baciu are un capăt ca un curcubeu, inmuiat in plastica imaginii din traditia clasicului, a lui Horatiu si lucida notatie, lipsită de flori verbale, ca o stancă inversunata de vânturi. Lăsăm cititorului libertatea de a face propriile-i demersuri privind detaliile lecturii."
Iar despre proza sa, Prof.dr.Th. Damian de la New York, scrie: ,,Sunt tentat de două lucruri: să incep o discutie teologică pe temele principale ale cărţii, sau sa dau cât mai multe citate din ea pentru a fi sigur că cei ce nu au sansa sa o cumpere, cel putin să aibă o mică posibilitate de a-si face o idee despre ea. Nu voi face nici una nici alta: Voi lăsa duhul cărţii să-si croiască destinul in cultura română."
Aprecierile de mai sus sunt extrase din DICTIONARUL: “Personalităţi române şi faptele lor" -editia 2003, care dictionar cuprinde si personalitatea Elenei Călugăru Baciu.
 |
|
- Din cuvântarea pr. protopop Constantin Alecse -
Iubiţi credincioşi, şi onorată audienţă,
(din cuvantarea parintelui Constantin Alecse)
Suntem binecuvântaţi astăzi, duminică 28 Martie 2004, în cadrul festivităţilor de aniversare a Unirii Basarabiei cu Patria Mamă (înfăptuită la 27 martie 1918), să salutăm prezenţa în mijlocul comunităţii, din cadrul parohiei Sfânta Treime din Los Angeles, California, pe bine-cunoscuta scriitoare, poetă Elena Călugăru-Baciu, autoarea recent-publicatului roman “Aripa Frîntă“, ce a văzut lumina tiparului în editura „Amurg Sentimental”, din Bucureşti, România, la începutul primăverii anului 2004.
“Aripa Frîntă“, este ultima ei lucrare, în rânduială cronologică, însă pivotală în ierarhia valorică literară, din seria pentateuhală a cărţilor pe care poeta scriitoare Elena Călugăru-Baciu le va promova, şi în afara graniţelor României, în rândul iubitorilor de literatură română, şi anume: “Jocul Ţipătului” , 2002, “Din Nou Cain”, 2003, “Grădinile lui Sebastian”, 2004 (prima ediţie apărută în 1999), “Poezii/Poems”, volum bi-lingual, 2004, şi – bineînţeles, lucrarea de referinţă “Aripa Frîntă”).
Menţionez doar în treacăt faptul că în anul 2000, poetei Elena Călugăru-Baciu i-a apărut, în aceeaşi editură, încă un volum de poezii, “Glose”, cu o postfaţă a criticului literar, prof. univ.dr. Valeriu Filimon. |
Prezentarea personalităţii, şi a lucrării literare, a înaltului nostru oaspete, o va face domnul Ion Anton, distins enoriaş al parohiei Sfânta Treime, şi colaborator neobosit la revista “românilor de pretutindeni”, CLIPA; smereniei mele revenindu-i blagoslovita onoare de a face o succintă referinţă la “cartea de căpătâi” (deocamdată până acum, zic eu), “Aripa Frîntă“, deşi autoarea, în epilogul lucrării ne ameninţă categoric:”Nu voi muri niciodată, şi niciodată cartea aceasta nu se va sfârşi!!!”
Dicţionarul “Personalităţi Române şi faptele lor 1950-2000”, apărut sub îngrijirea domnului Constantin Toni Dârţu, Iaşi 2003, pp. 71-78, ne dezvăluie, după potenţa condeiului, şi a spaţilui limitat alocat, coordonate principale din viaţa şi activitatea literară a poetei-scriitoare, Elena Călugaru Baciu, şi succinte aprecieri, venite din partea unor personalităţi ale culturii româneşti-universale, surse ale muzei transcendentale şi maestre ale condeiului, cu vocaţie nemuritoare, la adresa vieţii şi operei domniei sale. Între acestea enumerăm pe: Victoria Milescu, Ion Câmpeanu, Theodor Damian, Valeriu Filimon, Augustin Macarie, Ion Machidon, şi alţii.
Şi, fiindcă am făcut referinţă la Ion Machidon, iată un paragraph din post-prezentarea sa la romanul “Din Nou Cain”, Bucureşti 2003: “Elena Călugăru Baciu este, de fapt, o prozatoare formată, care ştie cum, şi de unde să-şi aleagă subiectele, pentru ca, în cele din urmă, să le dezvolte cu interes, folosindu-se de cele mai ghiduşe expresii, încât să stârnească curiozitatea cititorului…” (citiți aici întreaga prezentare)
Recenzii - Despre "Romanul Planetar" al lui Lucian Hetco
 |
|
Domnul Artur Silvestri se întreaba ce ar putea fi românul planetar ca urmare a scrierii domnului Lucian Hetco. Oare exista un "român din toata lumea"?.
Cartea domnului Lucian Hetco vine într-un moment când granitele României sunt deschise .Dupa zeci de ani de mers numai în cercul construirii socialismului românul "pasare" vrea sa zboare pentru a vedea lumea sau poate vrea sa se aseze într-un loc unde ar câstiga mai bine sau unde si-ar expune cunostintele, talentele. Este o lume libera, uneori cu vize mai greu sau mai usor de obtinut, dar libera. Românii care au plecat înainte de 1989 au avut un regim special, l-am putea numi cel politic, cei ce au fost persecutati din punct de vedere politic.
Un element al gratuitatii sau al gratiei divine mi-a oferit prilejul de a calatori pe banii mei obtinuti din munca de traducator executata pe santierul de la Banias, Siria, cunoscând în drumurile mele multi români plecati din România fie imediat dupa razboi, fie cei mai multi în timpul asa zisei societati comuniste.
Lucrarea domnului Lucian Hetco are meritul de a fi o lucrare de prevenire a generatiilor tinere în privinta pierderii limbii materne. Cu toata aprecierea si dragostea mea pentru lucrarea domnului Lucian Hetco vreau sa spun ,,înca o data ca si altii înaintea mea ca românul are sapte vieti". Daca fiecare generatie are câte sapte vieti ,,iata ca ajungem la vorba stramosilor "Suntem nemuritori!" Suntem în vesnicie cu propria noastra limba si religie.
Si acum am sa exemplific vorbele mele: |
În anul 2004, datorita gratiei divine prin sprijinul dat de poetul si ziaristul român de la "Clipa" Ion Anton si al doamnei Anica Sighisoreanu am avut la Los Angeles timp de cinci saptamâni lansare de carte (cinci titluri de carte, proza si poezie). Aici am cunoscut români plecati înainte de Revolutie (pentru ca eu cred ca a fost revolutia tinerilor care au suferit de frig, de foame, de "nelibertete"si împuscati cu "perversitate". Atentie parinti si bunici!) dar si dupa revolutie. Toti românii pe care i-am cunoscut sunt adunati în jurul bisericilor ortodoxe pentru ca biserica noastra ortodoxa functioneaza cu slujba tinuta în limba româna dar uneori si dublata în limba engleza La Holy Trinity Romanian Ortodox din Verdugo Road parintele paroh Constantin Alecse tine lectii de religie numai în limba româna pentru ca participantii sunt numai români si copii lor adunati pentru a-si însusi învatatura religioasa a neamului românesc de aproape doua mii de ani scaldat în lumina iubirii lui Hristos. Desigur se vorbeste în istorie despre blestemul tracic, fratricidul, si totusi stramosii nostri geto-daci au fost scoliti sub filozofia lui Zalmoxe, a nemuririi, a curateniei sufletesti, sufletul sanatos aduce trupului sanatate. Am spus ca la Holy Trinity Romanian Ortodox se tinea slujba si în limba engleza deoarece parintele american Bill trecuse la ortodoxism si propovaduia împreuna cu preacucernicia sa Constantin Alecse. Am atâtea exemple din California despre români vrednici în taria lor pentru dragostea de tara, de limba, dragoste nedivizata, dragoste pentru moldovenii români din Republica Moldova pe care cruzima istoriei si a dictaturii a tras granita pe molcomul Prut care în timpul razboiului de întregire a neamului a varsat peste maluri sângele fiilor sai de-a dreapta si de-a stânga în loc de apa, lasând sa zaca osemintele tinerilor fara mormânt adecvat pe care l-a realizat românul Nicolae Popa care a suferit schiguirea în închisorile comuniste. Nicolae Popa ajutat de alti români, oameni vrednici ca si el sa aduca liniste sufletelor ratacitoare în tarâmuri nevazute, dar simtite de sufletele preocupate de grija eroilor neamului.
Sa luam aminte la scriera domnului Lucian Hetco ca nu cumva copiii nostri sa uite limba cântul si jocul românesc.
Când am citit in "Analize si Fapte" despre lucrarea "Românul planetar" m-am gândit la românii întâlniti în iunie 2005 la New York unde am participat la Primul Simpozion International "Zilele Lumina Lina", unde preotul profesor doctor Theodor Damian a sarbatorit cei zece ani de la întemeierea cenaclului "Mihai Eminescu". Erau asa de multi participanti, poeti, prozatori, critici literari, ca nu a fost de ajuns "ziua lumina". Mai eram si eu cu "Am fost în tara cu fagi-Bucovina" despre care preotul Th.Damian spune: "Volumul cu care Elena Calugaru Baciu vine, de fapt, spre lansare la New York se numeste "Am fost în tara cu fagi-Bucovina . Se subintituleaza "Realitate si vis", apare tot la editura "Amurg Sentimental" si de fapt acesta este un alt tip de descriere, de scriitura. Este daca vreti dumneavoastra un raport amanuntit de participare la un eveniment major, esential în cultura româna sau daca vreti în fenomenul vietii globale a românilor. Ne referim la Congresul International de anul trecut al Românilor de Pretutindeni de la Vatra Dornei, unde s-au întâlnit români din Australia si trecând prin Statele Unite si tarile europene pâna la cei din jurul frontierelor actuale ale României. Acest volum mie mi s-a parut citindu-l ca un fel de biserica...-De ce?Pentru ca în biserica se aduna toti din toate partile si nu întrebi pe nimeni de ce a venit, pentru ca stii de ce a venit si nu faci nici un fel de discriminare, cum mai frumos spunea cineva mai înainte despre cei care veneau la biserica noastra indiferent ce credem noi unul despre celalalt. Bineînteles conceptul de biserica ma duce cu mintea la conceptul de casa , ca biserica e casa lui Dumnezeu iar într-unul din termenii vechi grecesti casa este exprimata prin cuvântul "icos", de aceea avem termenul ecumenism, o casa mai globala si de ce spun ca acest volum este ecumenic si ca este în acelasi timp ecleziastic în sensul pe care l-am precizat al cuvântului pentru ca aici dupa cum spune superb autoarea, ea a vrut sa nu tina seama de categorii literare, de esalonare, de orientare ci pur si simplu a adunat ca într-un fel de amalgam, de poezie, jurnalistica, memorialistica, reportaj, dar ceea ce a urmarit a fost acel lucru ca toti cei cuprinsi aici sa se simta adunati laolalta de condeiul dumnaei, sa se simta ca miejii într-o nuca, ca miezul într-o fructa. Ideea este absolut superba pentru ca miezul este esenta si bineînteles ca nuca are coaja, ceea ce mâncam dintr-o nuca este miezul probabil ca evenimentul la care a participat a fost cum întelegem si noi ca este locul miezului într-o nuca.
Oricâte schimbari si influente ar interveni în viata "românului de obârsie carpatica ce îsi cauta principiul de a trai" cum spune Artur Silvestri, sunt sigura ca nu-si va pierde limba si spun aceasta nu ca sa rostesc cuvinte ci am sa dau un exemplu:"Revista" "Amurg Sentimental", revista al cenaclului cu acelasi nume, anual organizeaza concursul "Vara visurilor mele" La concurs participa orice român de pretutindeni pentru ca revista circula pretutindeni unde românul este de buna credinta. În anul 2003 "Premiul special al juriului" a fost luat de catre Angela Neaceaeva din Krasnoiarsc, Rusia.
Stimate scriitor Lucian Hetco as dori foarte mult sa citesc romanul domniei tale fiindca nu-mi este de ajuns ceea ce s-a scris în Analize si Fapte. Îndemnul domniei voastre este nobil, sper ca am înteles bine "sa nu ne lasam copiii si nepotii sa-si uite radacinile, dar chiar daca s-ar întâmpla, eu cred ca arhetipul românului vazut din toate partile îsi transmite gândul "batrânului de la Hamangia" asa ca, daca din întâmplare nimeni nu s-ar mai aduce aminte nimic despre limba vorbita la Carpati, dar ar vedea pe o apa o mâneca rupta dintr-o ie, un pictor ar descoperi semnele secrete ale vorbirii stramosilor, un muzician ar descoperi dorul frunzei de codru, al naiului dar si al viorii lui Ciprian Porumbescu..."Glodul" despre care poate într-o zi am sa scriu are sa-mi spuna secretul compozitiei lui de ni l-a dat pe Eminescu, Iorga, Brâncusi, Enescu dar si pe contemporanii nostri, fie ca sunt la poale de Carpti, fie ca sunt la New York, fie la Los Angeles, Sidney, oriunde... Cu acelesi calde si bune doriri, domnule Artur Silvestri, de la Elena Calugaru-Baciu
Un porumbel!
Bună dimineața! E Anul Nou, 2021!
Bate-n fereastră soarele și un porumbel
Adus odată cu lumina lui Dumnezeu,
Ciocul păsării îmi prinde iute pivirea
Parcă, zâmbind, în cele din urmă,
Murmurând cuvinte neînțelese, timid…
Mulțumim, pentru hrana obișnuită și apa,
Lacrimă sorbită din sufletul tău calin…
Aproape adormită îmi arunc ochii în soare,
Mulțumind razei ce-mi amintește c-am sfârșit
Anul 2020, spaimă a morții, Covid.
2021.Speranța a venit cu ciocul înfipt în grăunte
Semn umanitar, obișnuit pentru călătorii de frunte,
Vestitori ai timpului de cer, sfârșit-început
E Anul Nou, când omul ia hotărâri cu minte
Jurăminte de încetare a oricărei greșeli
Chiar rea purtare sau neînchinare
A vieții superioare, dar și a celei, zis inferioare,
Porumbelul încă e la locul lui, întruna ciugulind,
Ochii, aruncându-i la femeia ce-l urmărește,
Dacă e sătul, dacă a lăsat boabe pentru-un tovarăș de drum
Cu care-nparte primejdii de cer și alte dureri…
După cum lumea se cere mersului modern.
Tabloul dimineții jucăuș în lumina cerinței
Se lasă înconjurat de sublim, de dragul omenirii,
Oferindu-i sentimentul deplin a fericirii.

Elena Calugaru-Baciu (1.o1.2021)
|
|
A fost Covid...a trecut!
Azinoapte a căzut prima zăpadă
Cu fulgi mărunți, timizi, dar veseli
Zorii vor aduce români în pelerinaj
Să se închine sfântului cel vechi,
Andrei pe numele de drept,
Ce-a coborât din țara-i însorită
Pe meleaguri udate de Dunărea vestită,
Ce purta în valurile ei ritul zamolxian
Acum binecuvântat cu învățătura lui Hristos
Cel botezat de Ioan în sfântul Iordan,
Sfântul Andrei întreabă:
Români dece plângeți, ce v-a tulburat?
Preotul, în fața bunilor creștini s-a înclinat:
-Sfinte, Pământul întreg suferă cumplit,
Virusul Covid asupra omului a năvălit,
Omorând prea mulți copii, tineri și bătrâni,
În fața lui am încercat leacuri pe care le știm
Niciunul nu e de folos, destul…
-Eu vă-nțeleg, aveți răbdare:
Mintea voastră și Divinul vor descoperi
Taina virusului care a vegheat de ani...
Subtili în gând și purtare, cu răbdare,
Oameni buni, speranța va dă târcoale
Acum ca întotdeauna -n sărbatoare:
Sus, steagul tricolor! 1 Decembrie va fi izbăvitor!
Ziua țării a sosit cu cer întunecat și umezit,
Paradă cuvânt acum încercuit ,,Covid” !
Trăirea sărbătorii d-altădat’ ne-a amintit
De sutele de tați asurziți de râsetele copiilor
In cârca cățărați sa vadă soldații călări,
Mașini blindate, avioanele, păsări în zbor,
În suflet și- n minte văd luptele țăranilor mei,
Aparându-și pământul îngrășat de generații
Cu sânge, visuri, dorințe și nou,
Trecând pe sub arcuri de triumf din lemn
Acum, fiindu-le piatra, martor și îndemn,
Fac jurămât vieții ,,învinși nu nedăm”
Curaj, minte și lucru avem” precum ziua de azi
A început greu și întunecat.
Spre biruimnța noastră,
S-a luminat.
Elena Calugaru-Baciu |
Am ascultat vocea cerului și ,,Balada" lui Ciprian Porumbescu la Putna
Mesaj de la suflet la suflet! - Azi în Zi Sfântă mi s-a dăruit prilejul de a asculta o liturghie
diferită transmisă de la Mânăstirea Putna unde PF Sa Daniel a ținut o
Liturghie specială a Maicii Domnului fiind în acelși timp sărbătorirea
Hramului Bisericii Mânăstirii Sfânta Fecioară Maria. Au fost mii de
oameni, o liniște șfântă, dar și lumină din secolul XIX însoțiță de
respirația celor dela 1871, încurajându-ne în impasurile noastre
moderne...fiecare participant direct, dar și telespectator a simțit
implicarea ,,Măicuții lui Hristos, dar și a noastră" printr-o
,,liniște-gălăgioasă sosită in grădină și care neîndemna să mergem
numai pe calea nostră, cala creștnă exprimată prin limba română.
Vă dorim gânduri, bune, sănătate,veselie, Domniei voastre, Domnule
Constantin Alecse și tuturor românilor din parohie despre care îmi
place să cred că datorită PS-ei voastre nu vor uita neamul, limba,
obiceiurile frumoase ,,...si curgerile cristaline ale Ozanei si nici
frunza ccdrului, prietena ciobanului... Pâinea noastră-i cea mai
bună...e cu maia nu, cu E-uri ... (Sun, Aug 15, 2021, 4:47 AM)
Biblioteci Virtuale din România
 |
 |
Resurse electronice din România
REVISTE ŞI ALTE RESURSE ELECTRONICE DIN STRĂINĂTATE
BIBLIOTECI DIGITALE
DIZERTAŢII ŞI TEZE FINALE
E-BOOKS
ENCICLOPEDII
ALTE BAZE DE DATE MULTIDISCIPLINARE
|
|